176 de specii de păsări își fac cuiburi din materiale create de om

Interacțiunile dintre fauna sălbatică și plastic au fost bine documentate pe mare. Exemple sunt focile încurcate în plase sau balenele atașate permanent de uneltele de pescuit abandonate. Iar un nou studiu arată că incredibil de multe păsări își fac cuiburi din materiale create de om.

Păsările întâlnesc cel mai des materiale aruncate de om dintre toate grupurile de animale, deoarece sunt extrem de mobile și pot fi găsite aproape peste tot în lume. Există multe rapoarte despre pui de păsări de mare morți după ce s-au încurcat în plastic vechi și plase de pescuit, de exemplu.

• Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice

O altă cauză a morții păsărilor a fost documentată într-o serie tristă de fotografii cu albatroșii Phoebastria immutabilis din atolul Midway, din Pacific. Păsările adulte petrec ani în zbor deasupra apelor deschise, întorcându-se pe uscat doar pentru a se reproduce.

Unele au confundat plasticul cu pește sau calmar, l-au ingerat și apoi l-au oferit puilor, care au murit. Se pare că nici chiar aceste păsări marine enigmatice (care trăiesc tot atât timp ca noi și adesea se reproduc cu același partener de-a lungul întregii vieții) nu sunt imune la întâlnirile cu materialele create de om, scrie Phys.org.

Mass-media tinde să se concentreze pe acumularea de plastic pe plaje și pe impactul negativ al acestuia asupra vieții sălbatice. Dar, în cele mai recente cercetări, a fost investigat modul în care păsările s-au adaptat de fapt pentru a trăi alături de astfel de materiale.

Păsările își fac de mult timp cuiburi din materiale create de om

Succesul de reproducere al păsărilor este adesea strâns legat de funcționalitatea cuiburilor și cercetătorii au vrut să înțeleagă dacă materialele create de om, obținute de adulții care construiesc cuiburile, ar putea avea un rol important. Dacă acest lucru este adevărat, oamenii de știință au vrut să afle ce păsări folosesc aceste materiale, dacă unele materiale sunt favorizate față de altele și dacă caracteristicile biologice ale speciilor (mărimea, experiența, comportamentul lor și așa mai departe) le predispun la a-și face cuiburi din materiale create de om.

Echipa a căutat în mai mult de un secol de literatură științifică evaluată inter pares, folosind termeni precum „antropogen” sau „material artificial” și „cuib”, identificând 2.771 de lucrări relevante. Reținând doar acele studii care descriau utilizarea materialelor fabricate de om de către păsările care cuibăresc, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în aproape 35.000 de cuiburi de la 176 de specii de păsări, raportate în 75 de lucrări. Aceste specii au apărut pe toate continentele, cu excepția Antarcticii.

Acest lucru sugerează că un astfel de comportament este larg răspândit printre păsări, inclusiv la rațe, păsări de pradă, pescăruși, cormorani și multe păsări cântătoare. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că cele mai vechi observații au fost făcute în anii 1830. Plasticul a fost identificat ca fiind cel mai important tip de material, dar au fost găsite și dovezi de pânză, hârtie, metal și multe altele.

Păsările folosesc materialele rămase de la oameni în mod intenționat

Pentru a testa mai multe ipoteze care ar putea explica acest comportament interesant, au fost folosite modele statistice care au examinat dacă utilizarea materialelor antropice pentru cuiburi are legătură cu biologia speciilor. Oamenii de știință au descoperit că plasticul și alte produse făcute de om au mai multe șanse de a fi găsite în cuiburile speciilor cu diferențe mai mari în ceea ce privește dimensiunea corpului între masculi și femele și la cele care construiesc cuiburi complexe.

Ambele descoperiri au susținut ideea că materialele cuiburilor semnalează calitatea adulților de reproducere și ar implica faptul că materialele create de om sunt incluse în cuiburi în mod intenționat: păsările se „laudă”.

Deși nu într-un context de cuibărit, un anumit sprijin pentru aceste descoperiri vine de la păsările Ptilonorhynchidae, din Noua Guinee și Australia. Masculii folosesc acum obiecte create de om în corturile lor (o structură special construită) pentru a curta femelele, demonstrându-și „calitatea” de potențial partener.

Păsările, cel mai bun indicator al poluării mediului

În mod neașteptat, nici durata de viață a unei specii și nici dacă un cuib a fost construit în noi habitate create de om, nu au părut să explice prezența acestor cuiburi din materiale create de om. Se pare că experiența nu favorizează utilizarea materialelor plastice și a altor materiale în cuiburi. De asemenea, nu au fost găsite linii evolutive separate și distincte care să folosească în cuiburi de preferință materiale produse de om, ceea ce sugerează că multe alte specii de păsări ar putea avea potențialul de a face acest lucru.

Multe păsări, inclusiv păsări de pradă, pescăruși și porumbei, sunt adaptate la mediul urban și se înmulțesc cu succes în peisaje urbane unde materialele create de om sunt ușor disponibile. Măsura în care păsările se adaptează la mediile poluate rămâne subapreciată, deoarece un studiu ca acesta este doar la fel de bun ca datele disponibile. Oamenii de știință îi încurajează pe ceilalți cercetători să colecteze date de la cuiburile mai multor specii, dar să facă acest lucru într-un mod standardizat pentru a permite comparații solide între studii și specii.

Dintre toate speciile de animale, păsările sunt poate cel mai bine plasate ca „bio-indicatori” ai poluării mediului. Niciunul dintre noi nu vrea ca animalele sălbatice să fie forțate să interacționeze cu materialele create de om. Dar, cel puțin, aceste adaptări comportamentale le oferă ornitologilor o oportunitate de a monitoriza un mediu în continuă schimbare.

Vă recomandăm să citiți și:

Compoziția bogată a solului amazonian ar putea accelera refacerea pădurilor din întreaga lume

Cântecul balenelor cu cocoașă, influențat de vânt, dar nu și de bărci

Furnicile dintr-o colonie s-au prefăcut că sunt moarte pentru a scăpa de prădători

Rechinul „demon” cu ochii albi, descoperit în largul Australiei